Aventura asiatică – Thailanda

Thailanda a fost prima destinație asiatică pe care am tăiat-o de pe lista mea. Nu îmi imaginam că voi ajunge acolo atât de devreme. Cele mai faine întâmplări sunt cu siguranță cele neașteptate. Plecarea a fost o aventură încă de la primii pași: obținerea pașaportului, pregătirea bagajului, chiar și ultimele ore petrecute în România înainte de plecare.

Totul a început acum mult timp, pe YouTube. De mai bine de 2 ani urmăresc un american care a călătorit în jurul lumii și s-a stabilit în cele din urmă în Thailanda. Acolo are o familie, de acolo lucrează și de acolo pleacă în propriile aventuri. A început cu mâncarea. Așa a încolțit în capul meu ideea că vreau să merg într-o zi.

thailanda-hat-yai-cina-in-oras thailanda-hat-yai-mic-dejun thailanda-hat-yai-prima-cina thailanda-hat-yai-mic-dejun-2thailanda-hat-yai-cartierul-chinezesc thailanda-hat-yai-gustare-dulce

Obținerea pașaportului a fost o fugă îndelungată prin ger, de la oficiu la oficiu, de la o coadă la alta. Tocmai pentru că a fost o călătorie neașteptată, nu aveam un pașaport și a trebuit să îmi fac unul repede și tocmai în apropierea vacanței de iarnă. Mă consider norocos că l-am primit la timp.

Cu greu am găsit în magazine câteva chestii de bază care nu puteau lipsi din bagaj: pernă gonflabilă, pantaloni scurți și un fâș subțire și impermeabil. Decathlon has it all, but not all of them have everything.

Fast-forward câteva săptămâni mai târziu și mă regăseam în aeroport împreună cu gașca unde totul părea să fie ok până când n-a mai fost. Primele întârzieri erau acceptabile, dar fiecare minut în plus periclita următoarele două zboruri (București – Istanbul – Bangkok – Hat Yai). Trebuia să fi zburat cu un avion mic, dar Turkish Airlines avea alte planuri: trebuia să transporte niște marfă voluminoasă așa că ne-au pregătit un avion mare și o întârziere de o oră. Astfel am pierdut zborurile și am făcut o pauză de o zi în Istanbul până la următorul zbor spre Bangkok.

Nu sunt un mare fan al zborului (pentru că am niște probleme cu urechile și mă dor incredibil de tare la fiecare aterizare și decolare), dar timpul a trecut destul de repede și am ajuns în Hat Yai. Ne-am luat bagajele și ne-am îndreptat spre ieșire. Acolo ne-a lovit un val de căldură, umezeală și un miros neașteptat de brad coclit. Parcă cineva a fierbea încontinuu ace de brad. Așa miroase în fiecare seară în Thailanda.

Prima masă a fost oribil de picantă. Am observat primele obiceiuri: paharul cu apă/bere/suc stă mereu plin (dacă bei mai mult de jumătate din pahar, cineva vine să-ți reumple paharul), orezul nu stă pe masa ta, cineva îți pune prima porție și pe a doua și pe a treia până când găsești o metodă prin care să refuzi. Zilele au trecut și am început să mă obișnuiesc cu mâncarea picantă, chiar a început să-mi placă – suficient de mult cât să-mi iau provizii ca să gătesc și acasă. Thailandezii sunt oameni serioși, nu se joacă, pentru ei prima masă a zilei chiar este importantă așa că ai la dispoziție supe, tăieței, carne de pui, pește, legume trase în wok (pe lângă legume proaspete, omlete și ouă ochi).

N-am stat mult, dar am apucat să văd o piață plutitoare și o piața de noapte, două supermarketuri și aproape tot orașul Hat Yai dintr-un tuk tuk. Am ieșit în oraș la cină, mi-am cumpărat niște pantaloni pe care abia aștept să-i port la vară. Piața de noapte este împărțită în două categorii: mâncare și haine. Pe lângă haine mai găsești ceasuri, tot felul de huse, țiple, cabluri și selfie stick-uri ieftine. Pe străzile culinare erau tot felul de standuri unde găseai orice de la frigărui de pui până la goange prăjite. Regula de bază pentru mâncarea de stradă: if there’s a line, it’s god damn tasty (și probabil safe, altfel n-ar sta oamenii la coadă).

Pentru cine dorește să viziteze Thailanda:

  • nu ratați orezul cu lapte de cocos și mango
  • cu puțin noroc puteți pescui ardeiul iute din mâncarea
  • tăiețeii serviți cu supa alături sunt mai buni decât cei serviți în supă
  • atenție la sticlele de apă, dacă nu sunt sigilate nu beți
  • puteți schimba dolari sau euro în baht (la întoarcere încercați să rămâneți cu hârtii mari, mie nu mi-au schimbat hârtiile de 100)
  • pentru Thailanda vă trebuie viză, mai exact visa-on-arrival, care costă 1000 baht
  • cazarea este ieftină dacă faceți niște căutări deștepte
  • mâncarea este ieftină peste tot în Thailanda, încercați tot ce vi se pare atractiv
  • luați-vă hârtie și pix sau creion pentru a putea stabili prețuri cu șoferii de tuk tuk
  • înainte să plecați din hotel asigurați-vă că știți care este destinația (și cum să pronunțați în thailandeză) și ce să spuneți la întoarcere
  • filmați, pozați
  • nu zburați cu Turkish Airlines

Urmează niște filmulețe. N-am editat nimic încă.

Mulțumesc A.C.T.O.R. pentru oportunitatea oferită!